Istoria localității

Satul Cimișeni a fost menționat documentar în anul 1660. Se pare că la mijlocul secolului al XVII-lea se crease o mică aşezare umană, formată din câteva case, care iniţial purta numele de Ciumeşeni sau Ciumeşani. În documentele vechi satul apare sub diferite forme: Ciomişeni, Ciumoşeni, dar cel mai des – Cimişeni. Ceva mai târziu, în 1676, Axana fiica lui Mardas, îi dăruieşte lui Andrei Mihuleţ, pârcălab de Orhei, partea ei din moşia Ciumişeni. În 1676 prin bunăvoinţa Axanei trece în posesia lui Andrei Mihuleţ, pârcălab de Orhei.

În ultimii ani ai sec. al XVIII-lea, moşia Ciumeşeni reapare în actele de la curtea domnească. Pe baza unuia dintre ele deducem că între timp proprietar al moşiei devenise banul Costache Sturza. La 5 februarie 1788, Domnul Moldovei confirmă hotarele stabilite anterior între moşia în proprietatea căreia se afla banul Constantin Sturza şi cea a vornicului Teodor Balş. Asemenea acte, prin care o parte a terenurilor ce aparţineau unui proprietar era vândută/dată în posesia altuia sunt ceva firesc. Cert este că la 1834 Gavriliţă Costache,vornicul cel mare, deţinea la moartea sa întreaga moşie a satului Ciumeşeni. Ulterior, neclar rămâne mecanismul prin care către anul 1869 moşia satului a devenit proprietatea lui Carabet Anuş.

Printre cei mai mari proprietari se mai cunosc: Ion Scutelnic, Vasile Scopovschi şi Serghei Korsakov.

Reforma agrară, realizată în primii ani după Marea Unire, a avut drept scop împroprietărirea locuitorilor de la sate. Terenul cu care au fost împroprietăriţi locuitorii din satul Cimişeni, împreună cu cei din Vadul-lui-Vodă, Bălăbăneşti, Togatin, Zagaidaca şi Buga a format o regiune cu loturi indicate de împroprietărire. În total, au fost expropriate 3 848 ha de pământ. Prin hotărârea Comisiei Judeţene, în satul Cimişeni au fost recunoscuţi cu drept de proprietate 212 locuitori trecuţi în tabloul principal şi 26 locuitori trecuţi în tabloul suplimentar, în total 238 locuitori care au pământ propriu. Şcolii i s-a rezervat un lot de şase hectare. Locuitorii satului Cimişeni au fost împroprietăriţi cu 907 ha 500 m.p.

Din totalul de 907 ha 500 m.p. – 232 ha 6000 m.p. constituia imaşul, iar restul (674 ha 4500 m.p.) era pământ arabil. La imaş a pretins şi a primit câte o cotă fiecare locuitor.

Locuitorii satului au primit pământ şi în localităţile învecinate: Cobusca, Mereni, Salcia şi Botnăreşti judeţul Tighina. Deopotrivă şi unii locuitori ai satelor respective deţineau pământuri pe moşia satului Comișeni – în total 48 ha.

Către 1942, teritoriul satului includea 2889 ha, dintre care vetrei satului îi erau rezervare 103 ha. Terenurile agricole constituiau 2267 ha, păşunile – 305 ha, plantaţiile de viţă-de-vie – 123 ha, drumurile şi apele – 46 ha.

La momentul creării gospodăriilor colective în localitate a avut loc o desproprietărire a gospodăriilor ţărăneşti individuale. Fiecare familie a fost impusă să dea gratuit în colhoz proprietăţile funciare pe care le deţineau. Statul sovietic permiţându-le să se folosească doar de loturile de pe lângă casă şi unele mai mici din preajmă – atât ca să-şi asigure minimum de existență. Gospodăria colectivă din sat dispunea de 2427 ha de pământ. Actualmente moşia totală a satului constutuie în jur de 3305 ha de pământ.

 

Brigada de tutunari în primii ani de formare a gospodăriei colective în s. Cimișeni (anul 1949)

 

Conform Dicţionarului Statistic al Republicii Moldova întocmit în baza Recensământului din 1989 suprafaţa totală a terenurilor agricole predestinate sectorului obştesc constituia 2170 ha, inclusiv: teren arabil – 1837 ha, vii – 99 ha, livezi – 90 ha. În timp ce terenurile agricole din sectorul individual reprezentau 135 ha.

 

Tabel. Sporul natural al populaţiei din localitatea Cimişeni (anii 1868-1942)

 

Primele date la care am avut acces ce vizează numărul locuitorilor din localitate se referă la anul 1868 când se atestă 68 de familii şi şapte burlaci. Graţie sporului natural, îmbunătăţirii condiţiilor de trai şi tradiţiei se constată o creştere anuală a acestora. Împărţirea administrativ- teritorială a ținutului s-a răsfrânt şi asupra localităţii Cimișeni. Pe parcursul istoriei sale a fost în componența volostei Mereni, județului Lăpușna, raionului Budești, Vadul-lui-Vodă, Bulboaca, Anenii-Noi, Criuleni.

În Dictionarul Geografic al Basarabiei, anul 1904, scris de Zamfir Arbore este menționat că satul Cimișeni facea parte din județul Chişinău, volostea Mereni. Avea o populaţie de 1680 suflete, ţărani români; o şcoală, pendinte de eparhie, unde copiii învaţă ruseşte.

Conform împărțirii administraviv-teritoriale din 1998 redevine parte componentă a județului Lăpușna, după care revine în componența raionului Criuleni.